Cu Lumea În Spate

În viață e ca și în natură: o mulțime de elemente, dar dacă știi să le potrivești, vei avea întotdeauna un tablou de excepție.

Prin peșteri, pe coardă, Bulgaria

Cea mai tare experiență extremă

Membrii ONG-urilor nu sunt în totalitate lipsiți de privilegii financiare. Nu contează că nu vezi efectiv banii respectivi, dar importante sunt experiențele câștigate pe acei bani. La fel ca minunata mea experiență în Youth exchange Karlukovo, Bulgaria 2012 împreună cu membri ai Asociației Speologice Exploratorii Reșița.

493_32060_9Am fost prezenți voluntari din 6 țări balcanice (Bulgaria, România, Serbia, Albania, Croația, Turcia). Tabăra, organizată pe fonduri ale programului Youth in Action (http://eacea.ec.europa.eu/youth/, a avut la bază ideea de cooperare în domeniul speologiei între organizațiile din țările zonei Balcanilor cât și schimbul de experiență în diferitele metode de prcaticare a speologiei.

Peșterile din acea zonă sunt spectaculoase, perfecte pentru practicarea speologiei, a alpinismului, peșteri pe care le poți vizita doar dacă ești practicant al tehnicilor pe coardă, cu echipament adecvat. Există însă și peșteri accesibile oricărei persoane care iubește doar să privească. Peștera Prohodna este defapt un pod natural uriaș cu acces liber pentru toată lumea. Nu are formațiuni specifice, dar este o cupolă uriașă cu o intrare de peste 30 m înălțime iar ceea ce se vede în poză, cele două deschizături din peșteră este o parte a tavanului  și a primit numele de „ochii lui Dumnezeu”.

 

Cât timp cățăram pe stâncile din peșteră, am auzit ecoul unui glas atât de frumos și curat, iar când am întrebat despre ce e vorba, mi s-a spus că se înregistra o melodie, idee inspirată din faptul că există o rezonanță mai frumoasă ca în orice sală de operă, datorită înălțimii și structurii peșterii.

 

De pe partea exterioară a intrării se poate sări cu coarda, la fel cum am făcut și eu :) (vezi video). Senzația e demențială și încă o simt la intensitate mare de câte ori mă uit la filmuleț. Am mai fost impresionată de vederea unei perechi de cățărători formată din tată, pe la vârsta de 30 de ani, și fiul, care nu avea mai mult de 10 ani. M-am amuzat de faptul că băiețelul era prins în zelb de perete în momentul în care fila pentru a contrabalansa greutatea evident mai mare a tatălui. Era așa de degajat puștiul stând el acolo atârnând în aer, fără nici un stres. Unii au zis că e prea riscant și au considerat că e puțin deplasat gestul, dar mie mi s-a părut admirabilă încrederea pe care o aveau unul în altul, sentiment obligatoriu față de partenerul de cățărat.

 

400890_4784005920838_1949580441_n

Organizatorii taberei au avut grijă încă de la început să ne creeze sentimentul de grup unit. Așa că au experimentat un joculeț interesant și puțin înfricoșător în același timp. Afară noaptea, stele cu duiumul, pe care le observam fascinată cel puțin până în momentul în care am fost legați la ochi. Și uite așa, în șir indian și legați unul de altul de o coardă, am plecat la colindat prin pădure. Traseul era dat de o coardă legată de copaci pe care noi trebuia să o urmărim cu simțurile tactile. Gropi prea adânci pentru noi nevăzătorii, spini și crengi peste urechi peste picioare și prin piele, bolovani prea mari de urcat, mă gândeam în acele momente la cei pe care îi văzusem la plecare îmbrăcați în panataloni scurți și cu sandale în picioare. Cu toate astea, foarte util a fost faptul că puteam vorbi unul cu celălalt, astfel cel din față fiind cel care îi explica traseul și celui din spatelel lui, și tot așa, telefonul fără fir până la ultimul din șir.

 

Dacă nu realizasem până în acel moment că suntem un grup și e nevoie să ne bazăm unul pe celălat, sigur prin acel joc ne-am simțit din prima zi cei mai buni prieteni, uniți de un sentiment comun: dragostea noastră pentru natură,  provocări și adrenalină la maxim. Ajunși nevătămați înapoi la cabană, ne-am încălzit sufletele cu puțină răchie: puțin din cea a bulgarilor, puțin din cea a sârbilor, puțin din cea a croaților și tot așa, câte puțin, până ne-am dat seama că tocmai am mai găsit un element balcanic comun, ceea ce consolida cu atât mai mult relația noastră.

 

10 zile, 30 de persoane, activități care mai de care mai interesante, pe gustul meu…aer curat, pădure, stânci, un adevărat moment de respiro după mult dor de munte. Recomand cu mare căldură astfel de tabere internaționale, vor fi sigur momente de păstrat bine în albumul amintirilor.

73900_4783987920388_98671058_n563972_4347348314455_120729850_n

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *